Tocmai ce mi-am alimentat propulsoarele de la converșii cu fundițe și m-am gândit să scriu acum, că nu se știe ce urmează după ce pornesc motoarele.
2017 aduce cea de a 10-a ediție a Nopții Cercetătorilor din România. La nivel european este ediția cu numărul 12. Ce voiam să punctez aici este că va fi un eveniment de nota 10 (la fel ca până acum, de altfel) care e puțin spus că va avea de toate. Gândește-te că vei găsi tot ce îți imaginezi că va avea viitorul și te vom surprinde și cu ceva ce nu ți-a trecut vreodată prin minte. Limita de vârstă? E nelimitată! Știința îi va captiva pe cei mici și le va trezi curiozitatea celor mari. Personal, nu am fost niciodată vizitator și îmi propun în fiecare an să fiu doar pentru că văd bucuria de pe fețele celor care ajung întâmplător sau mai puțin întâmplător la eveniment. Aici ar trebui să dau insert la comunicatul de presă, daaar nu o voi face. Dacă continui să citești îți voi arăta povestea Nopții Cercetătorilor din spatele comunicatului de presă. Sunt Ioana. #moldoveancădescurcăreață? De data asta nu, aici sunt sharecetătoare (nu există decât în dicționarul personalității mele și definiția ar fi persoana mea). Îmi petrec 9 luni pe an purtând halat și lucrând cu eprubete. Cu o vineri înainte să încep un nou an de studentă la farmacie mă dau peste cap să aduc publicul larg în universul științei la Noaptea Cercetătorilor. De ce? Pentru că tu, trecătorule, ești cel pe care știința vrea să îl surprindă. Chimie, astronomie, robotică, antropologie, speologie, știința sportului, biologie, geofizică, megatronică, nanotehnologie, istorie și geografie, telecomunicații, bioinginerie și multe altele pe care dacă mă apuc să le înșir nu mai termin până începe Noaptea Cercetătorilor, toate și ceva în plus (aici intră un praf de artă și un strop de distracție) vor fi pe 29 Septembrie în București și alte 16 orașe din România (vezi lista completă în imaginea de mai sus). Din punctul meu de vedere ai două variante, ori esți în unul din orașele în care se organizează NC 2017 ori, pleci în expediție către cel mai apropiat. Să fii vizitator la această sărbătoare a științei e ca și cum ți-ai face un cadou de Crăciun cu 3 luni înainte. Tentant? Eu nu aș rata o asemenea oportunitate și chiar nu o ratez pentru că din 2012 fac parte din povestea nopții cercetătorilor. Hai să facem un târg. Tu faci o vizită evenimetului iar eu o transform într-o călătorie. Pentru a-mi arăta că ai citit dă join event-ului: https://www.facebook.com/events/687450558131839/ P.S. Eu voi decela reacții în Piața Universității din București în converși roz cu fundițe și cu tricoul de voluntar. Ve vedeeeeem pe 29 Septembrie la Noaptea Cercetătorilor 2017!
0 Comments
În ciuda unui titlu ce ar putea fi interpretat într-o mie de variante următoarele rânduri sunt cât se poate de clare.
Mai am momente (pe la cursuri se întâmplă de obicei) când mă gândesc, ce caut eu la facultatea de farmacie? Mi-am pus întrebarea asta de sute de ori și de fiecare dată mă gândeam că puteam fi în alt loc. Niciodată nu m-am gândit de două ori la același alt loc. Acum mă gândesc, cu mintea mea analitică, creativă, aventuroasă, timidă, vorbăreață și colorată în același timp că dacă chiar aș fi în locurile la care mi s-a dus gândul că ar putea fi opțiuni pentru farmacie mi-aș fi pus aceeași întrebare și ar exista șanse ca alternativa la care să mă gândesc de mai mult de două ori să fie chiar farmacia. Deci, sunt în locul potrivit. Dacă ai citit până aici probabil ai tras concluzia că ori am uitat de la ce titlu am pornit ori scriu cu totul aiurea. Piatra e singurul substantiv (sper să nu vorbesc prostii) care este în același timp un lucru lipsit de suflet și o mulțime de suflete (o mulțime finită dar care crește și tot crește). Eu fac parte din această mulțime și sunt tare mândră de treaba asta. Nu am eu dimensiuni remarcabile deci ma pot încadra ca fiind o pietricică. Acum 7 luni s-a făcut ca prin minune ca pietricica de mine să înceapă să trăiască un basm. Pe un peron de la metrou după o lună cu snap-uri am zis hai ca #povesteaCNSF să fie primul capitol. Acum nu știu la ce capitol am ajuns, dar important este că o pietricică a trecut de la mine în sufletul lui unde sper să crească frumos și cât ar fi trebuit să caut acest suflet dacă nu eram studentă la farmacie. Zic în fiecare lună că 9 e doar o zi, dar ce bine că nouă ( 9 ) ne este dat să trăim povestea asta! P.S. Mulțumesc, Vlad, că ești omul lângă care pot să cresc ca piatră, farmacistă, PR-istă, bloggeriță și toate celelalte pasiuni care mă mai apucă! :D |
Cine scrie?
Două mâini dibace care transformă impulsurile nervoase dintr-o minte energică în texte virtuale. De la început până în prezente
November 2021
Într-o oarecare ordine
All
|